Italia oscileaza intre a permite muncitorilor romani si bulgari de-a intra liber pe teritoriul propriu sau a urma exemplul Marei Britanii si Irlandei in a frana imigratia din cele doua noi state membre ale UE.
Vorbind miercuri 25 octombrie la o conferinta despre imigratie, prim-ministrul itlalian Romano Prodi a afirmat: ’Vom examina aceasta chestiune indeaproape, deoarece romanii sunt cea mai mare comunitate de straini din Italia.’
’Am sustinut mereu o politica a portilor deschise, insa acest caz este complicat deoarece multe tari europene au anuntat ca nu vor acorda liber acces muncitorilor romani. Vom incerca sa rezolvam aceasta problema cu celelate tari din UE’, a mai adaugat prim-ministrul italian.
Decizia Romei cu privire la aceasta chestiune ar putea sa influenteze deasemenea Spania si Grecia, alte doua importante destinatii ale muncitorilor romani si bulgari.
Recent, aceste trei tari s-au unit grupului liberal de natiuni care nu impun restricti muncitorilor din cele opt tari membre din centrul si estul Europei, care au intrat in UE in 2004.
Circulatia libera a muncitorilor – unul din principiile fundamentale ale UE - initial a fost aplicata doar de catre Marea Britanie, Irlanda si Suedia noilor state membre intrate in UE in 2004, ca mai apoi sa se alature si Finlanda, Portugalia, Italia, Spania si Grecia.
Alte tari occidentale au mentinut bariere ’provizori’, care in unele cazuri – precum Germania si Austria – s-ar putea sa ramana in vigoare pana in 2011.
Cu noua runda de extindere insa si dupa venirea a sute de mii de emigranti din statele intrate in 2004, Marea Britanie si Irlanda si-au schimbat pozitiile si au introdus restricti pentru muncitori necalificati.
Toate tarile membre UE trebuie sa instiinteze Comisia Europeana pana la sfarsitul acestui an, daca vor impune restricti cu privire la muncitori romani si bulgari.
Restrictile pot fi impuse pentru maxim sapte ani insa nu pot sa fie emise dupa scadenta zilei de 1 ianuarie 2007.
Consecinte practice
In timp ce schimbarea de pe pozitie a Londrei si a Dublinului are implicati politice pentru cele doua tari traditional deschise pietei libere, orice restrictie venita din sudul Europei ar putea sa aiba consecinte mult mai directe si mai practice pentru muncitori din cele doua tari, Bulgaria si Romania.
Potrivit unui studiu realizat de catre European Citizen Action Service publicat in septembrie, muncitorii emigranti romani tind sa mearga indeosebi in Italia (29%) si Spania (22%), in timp ce bulgari au cele mai mari comunitati de emigranti in Grecia (200.000), Italia (60.000) si Spania (80.000).
Experti spun ca numarul emigrantilor clandestini e mult mai mare decat datele oficiale, iar preferinta tarilor spre care se emigreaza e determinata de distanta geografica si de asemanarea limbilor.
Precum in cazul extinderii UE din 2004, emigranti, muncitori romani si bulgari sunt in general tineri si necasatoriti, si lucreaza de obicei in ferme, hoteluri si restaurante.
Incepand cu 2004, in Italia au sosit indeosebi muncitori polonezi, numarul lor depasind cifra de 24.000 in 2005, majoritatea fiind sezonieri. Alti emigranti sositi sunt romani, albanezi si marocani.
Spania declara ca din totalul de 235.000 de migranti europeni incepand cu 2004, 11.000 sunt din centrul si estul Europei, indeosebi polonezi si lituanieni, in timp ce muncitori din afara UE provin di Ecuador, Maroc si Romania ( circa 400.000 in total).
Grecia si Portugalia au asistat la situatii asemanatoare: Atena a declarat venirea a 4.000 de noi emigranti din estul UE dupa 2004, iar Lisabona comunica un numar de 1.100 de emigranti.
[Joi, 26 octombrie 2006]
Traduzione a cura di Florin Paulet, che ringraziamo.
